Call for Papers: De la manuscris la e-book

For the English version, click here.

Distinși Colegi,

Vă invităm să participați la a doua ediție a conferinței Perspectives in the Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity, organizată de Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași între 29-30 mai 2015. Tema ediției de anul acesta este: „De la manuscris la e-book”.

Grija față de prezervarea textelor, în diversele lor forme, este o constantă a culturii noastre. Raportarea la text este o practică curentă, care se manifestă distinct în interiorul fiecărui domeniu de cercetare. De la definiții înguste ale conceptului de „text” s-a trecut la o înțelegere mai amplă, de tipul perspectivei des citate a lui D. F. McKenzie, care afirma în 1999: „definesc «textele» în așa fel încât să includă informații verbale, vizuale, orale și numerice, sub forma hărților, printurilor, muzicii, a arhivelor cu înregistrări audio, a filmelor, a video-urilor și a oricărei informații stocate în calculator, de fapt, să conțină totul, de la epigrafie și până la ultimele forme de discografie. Nu există nicio posibilitate de a îndepărta provocarea pe care aceste noi forme au creat-o”. Proiectând acest punct de vedere în câmpul tensiunilor dintre abordările monodisciplinare și cele interdisciplinare, îi invităm pe participanții la conferința noastră să prezinte problematici din diverse domenii de interes, contexte culturale sau epoci istorice. Datorită inserției culturii digitale, lumea contemporană ne provoacă să regândim noțiunea de textualitate: noi tipuri de text, precum și practici noi de lectură și scriere. Așa cum nota Roger Chartier, „schimbările actuale răstoarnă fundamentul scrisului, tehnicile reproducerii și diseminării sale și modul în care se citește. Această simultaneitate nu are precedent în istoria umanității”. Astfel, tema abordată își dezvăluie importanța pentru multiple paliere ale publicului academic, de la specialiști în științe socio-umane și arte până la bibliotecari sau editori.
Propunem, orientativ, câteva axe ideatice subiacente temei conferinței. Comunicările vor porni de la aceste sugestii sau pot propune și altele noi:

1. Lumea manuscriselor
– transmiterea textelor, lecțiunea manuscriselor, restabilirea și adnotarea, stabilirea paternității textelor, critica genetică
– norme și principii ale editării manuscriselor, ediții critice și ediții filologice
– editarea digitală și digitalizarea manuscriselor
– tratamentul manuscrisului istoric, interpolarea și falsificarea manuscriselor
– tratamentul manuscrisului sacru: interpretare literală vs interpretare liberă

2. Corpusuri de texte
– constituirea și analiza corpusurilor de texte cu mijloacele lingvisticii computaționale
– corpusuri de limbă vorbită; resurse multimedia: atlase lingvistice multimedia, lexicoane, dicționare interactive
– corpus juris, documente constituționale, pravile, texte canonice (sacre)

3. Text, autor, semnătură
– autor concret/autor abstract, a intra/a locui în propriul text, textul și corporalitatea
– practici textuale în clasicismul greco-latin: poieo(poietes) vs augeo (auctor)
– personalitatea textului: stil, signature, idiolect

4. Lectura și practica textului
– istoricitatea practicilor de lectură, comunități de lectură și comunități interpretative
– arhitext, lizibilitatea lumii, discursul științific și metaforizarea limbajului
– competența enciclopedică a lectorului, aspecte ale teoriei receptării
– practici de scriere/lectură în mediul online

5. Funcția comunicativă a textelor
– teorii comunicaționale și modele funcționale, semantica și pragmatica textului
– clișeul, discursul repetat, geografia cuvintelor
– textul publicitar, textul de marketing, textul de branding

6. Originalitate și originaritate textuală
– text primar vs text secundar, comentariul, eseul, critica literară
– text final/variante, operă/„șantier”, totalitatea operei/sensul operei
– textul care se scrie singur, textul inspirat/textul sacru, textele colective

7. Text, subtext, context
– textualizarea ne-spusului, discursivizarea traumei, inefabilul
– potențialul mnemonic al textelor, memoria literaturii, clișeul
– textul dialogic, intertextualitate, hipotext/hipertext, palimpsest, text/imagine
– valoarea culturală a textelor: texte canonice, texte culturale, literatură de consum

8. Performativitatea textelor
– textualitate și reprezentare: scenariu vs film; piesă de teatru vs reprezentație teatrală; adaptare cinematografică; libret vs operă
– performarea textul sacru, formule magico-ritualice și caracterul lor performativ
– tehnici de rescriere: bricolaj, parodie, pastișă, plagiat

9. Textualitatea digitală
– materialitatea digitală
– corporalitatea în era digitală
– narațiuni digitale
– hiper-textul și hiper-literatura

10. Lucrul cu textul
– traducerea textelor antice, medievale și moderne
-text-sursă vs text-țintă, traducere literală vs traducere liberă; transmiterea cadrelor mentale și a conținutului cultural
-textul ca mărturie: inscripții, hărți, scrisori, acte și alte tipuri de izvoare scrise, materialitatea documentelor

11. Arhivarea și circulația textelor
– mijloace de arhivare și stocare, baze de date
– biblioteconomia în era digitală: manipularea arhivelor digitale, open access
– manipularea textelor: textul revizuit, interpolat, cenzurat, suprimat
– arderea manuscriselor, epurarea cărților, cenzura și controlul cărții
– tipuri de prezentificare a textelor pierdute, monumentalizarea textelor

12. Textualizarea istoriei
– documentul de patrimoniu, textul ca obiect al culturii materiale, textul-martor
– scripturi ale istoriilor publice/private, istorii contrafactuale, cronici de curte, memorii și contra-memorii
– metadiscursul național-statal, diplomația culturală

13. Autoritatea textelor
– sciențificitatea textelor: forme de auctoritates; argumentele autorității
– textualitatea științelor și a disciplinelor de studiu
– modele de prestigiu, practici ale citării, influență, sincronizare, preluare creativă, vulgarizare

14. Educația în era digitală
– instrumente textuale alternative
– manuale școlare digitale
– educarea publicului preșcolar în mediul digital

15. Cultura cărții vs cultura digitală
– transferul de cunoaștere și validarea producției culturale
– noi modele de colaborare și diseminare textuală
– convergența digitală
– digital divide și accesibilitatea resurselor digitale

LUCRĂRILE pot fi susținute în limbile română, engleză sau franceză.

Pentru a trimite un rezumat, accesați pagina Abstract Submission, din meniul REGISTRATION.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s